duminică, 27 februarie 2011

La concertul Phoenix


Dupa o zi de munca, seara de dragobete s-a incheiat pentru mine cu un concert Phoenix. Au fost doua ore minunate, in care am uitat de toate problemele cotidiene si am trait pur si simplu atmosfera concertului. Într-o sala cu 750 de locuri, dintre care s-au ocupat aproximativ 70%, m-a surprins varsta diversificata a publicului. De la adolescenti de 14 sau poate chiar mai tineri, pana la persoane de varsta a treia, toti au trait si au fredonat melodiile interpretate de Phoenix.Componenta trupei a fost : legendarul Nicu Covaci, inegalabilul Ovidiu Lipan Tandarica, Volker Vaessen, Dzidek Marcinkiewicz, Cristian Gram şi solistul Bogdan Bradu a carui voce m-a surprins la modul placut. Dintre cele 300 de piese scrise in cei aproape 50 de ani de existenta, trupa Phoenix a intrepretat melodiile celebre "Fată verde", "Mugur de fluier", "Strunga", "Nunta", "Mica Ţiganiadă", "Andri Popa", dar şi melodii mai noi, cum ar fi "Baba Novak", "În umbra marelui URSS" şi "Apocalipsa". La final toata sala s-a ridica in picioare rasplatindu-i pe artisti cu sute de aplauze.






marți, 22 februarie 2011

Un pic despre Viata…





Linistea din ultima vreme, in privinta accidentelor rutiere, a fost intrerupta. Nu mai putin de 7 vieti au fost luate ca tribut de moartea nemiloasa, in mai putin de patru saptamani. O femeie de aproximativ 30 de ani, a fost spulberata pe o trecere de pietoni, patru persoane si-au pierdut viata pe Calea Clujului, din cauza unui sofer incostient, iar pe soseaua Borsului, salvatorii nu au mai putut face nimic pentru doi soferi tineri. In toate aceste situatii de vina pare sa fie viteza excesiva, cu care aleg unii soferii sa circule.

Am ajuns la cateva minute dupa producerea tragediei de pe Calea Clujului. Era un adevarat masacru si nu mi se pare ca exagerez cu nimic cand scriu acest cuvant. Patru personae si-au pierdut viata:mama-45 de ani, baiatul-22 de ani, prietena baiatului-19 ani si bunica acestuia-67 de ani. Cel mai mult m-a impresionat taria de caracter de care a dat dovada fratele tanarului decedat, dupa ce a ajuns la locul nenorocirii.

La exact o saptamana de la acest accident, doua vieti au fost curmate pe Soseaua Borsului. Am citit mesajele pe care prietenii, cunostintele sau colegii celor doi le-au postat pe diferite site-uri. Pur si simplu ma trec fiori si acum cand mi le amintesc.

Cand ma gandesc la suferinta lasata in urma de cei doi, unul dintre ei avea 28 de ani, celalalt 36, ambii aveau cate un copil de 5 ani, ma intreb…cat de multi prieteni e bine sa avem, cat de apropiati trebuie sa fim de cei dragi, cum trebuie sa ne traim viata… fara sa ne pese de ziua de maine, cu multe rasete sau linistit si cat se poate de calculati in tot ceea ce facem? Imi pun aceste intrebari gandindu-ma la suferita pe care moartea unei personae o provoaca celor dragi. Stiu ca pentru aceste intrebari raspunsurile nu exista. Viata isi urmeaza cursul, cu sau fara voia noastra. Nu putem detine suprematia de a decide asupra ei, a VIETII.